Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut marți, 11 ianuarie 2022, o alocuțiune, în cadrul evenimentului de lansare în dezbatere publică a Raportului „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, elaborat de Grupul de lucru pe tema educației cu privire la schimbări climatice și mediu înființat la nivelul Administrației Prezidențiale.
Domnule Prim-ministru,
Domnilor miniștri,
Stimați membri ai Corpului Diplomatic,
Stimați membri ai Grupului de lucru,
Doamnelor și domnilor,
Întâi de toate, mă bucur să văd cât de dornici sunt copiii pe care tocmai i-am ascultat cu toții să avem, în sfârșit, și în sistemul românesc de învățământ cursuri dedicate schimbărilor climatice și mediului. Îi felicit pentru implicare și îi îndemn să nu își piardă entuziasmul!
Educația, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de Președinte. Sunt domenii esențiale, asupra cărora decidenții politici încă se apleacă prea puțin și, tocmai de aceea, am organizat la nivelul Administrației Prezidențiale grupuri de lucru, grupuri de reflecție, care să producă o serie de propuneri concrete.
Un astfel de demers a fost cel finalizat prin elaborarea Proiectului „România Educată”, care, prin sumele record obținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență, capătă în sfârșit și alocare financiară pentru a putea fi pus în practică.
În continuarea Proiectului „România Educată”, am decis ca, pe parcursul anului 2021, la nivelul Administrației Prezidențiale să funcționeze și un grup de lucru pe tema educației privind schimbările climatice și mediul.
Prezentăm astăzi rezultatele discuțiilor din cadrul acestui grup, sub forma unui raport pe care îl supunem dezbaterii publice.
Educația este unul dintre pilonii îmbunătățirii răspunsului la schimbările climatice, întrucât educația determină modificarea comportamentului uman, în sensul unei mai mari responsabilități pentru protejarea naturii și a viitorului întregii societăți.
Raportul lansat astăzi semnalează o serie de probleme, dar prezintă și soluții, atât pentru a lărgi accesul la educația privind protecția mediului și combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât și pentru fundamentarea unei infrastructuri școlare verzi. Ceea ce ne dorim însă, mai mult decât orice, este să deschidem drumul spre o schimbare de mentalitate.
Mulțumesc membrilor grupului de lucru pentru dedicarea lor și mulțumesc, totodată, tuturor celor care, în săptămânile următoare, se vor implica într-un mod constructiv în cadrul dezbaterii publice. Am convingerea că, la nivelul societății, există și alți actori care pot contribui la punerea în practică în cea mai bună formă a propunerilor noastre.
Cu toții ne dorim un mediu curat, fără deșeuri la tot pasul.
Cu toții ne dorim să nu ne fie pusă în pericol sănătatea și să fim feriți de efectele devastatoare ale fenomenelor meteo extreme.
Putem reuși asta prin politici publice adecvate, prin instituții care funcționează și care aplică legea, dar, mai ales, prin acțiunile individuale ale fiecăruia dintre noi.
De aceea, protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice nu se pot realiza fără un parteneriat între instituții și cetățeni. Acest parteneriat dă rezultate dacă se bazează pe combaterea fake news-urilor și pe orientarea asupra unei corecte informări cu privire la problemele de mediu și la cele privind schimbările climatice.
În educația privind schimbările climatice și mediul la nivel preuniversitar, este esențial să ne centrăm pe beneficiarul primar al actului educațional – evident, elevul. Modelul propus de raportul lansat astăzi vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicații, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generații formate din veritabili digitali nativi.
În același timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să învețe despre natură în natură, să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitate în școli sustenabile și să conștientizeze importanța protecției mediului prin activități practice, aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător.
Școlile în care învață elevii noștri trebuie să devină ele însele exemple de bune practici în materie de sustenabilitate, pentru a inspira elevii să adopte un comportament adecvat de protejare a mediului.
Beneficiile unei infrastructuri educaționale verzi sunt incontestabile, dovedite științific, de la crearea unui mediu mult mai adecvat dezvoltării copiilor, până la creșterea calității învățării și a performanței școlare.
Educația privind schimbările climatice și mediul nu poate fi un efort solitar. Succesul unei astfel de inițiative depinde de implicarea unui număr cât mai mare de actori diferiți: instituții centrale, autorități locale, profesori, ONG-uri, părinți, comunități, companii, mass-media etc.
Prin urmare, îi îndemn pe toți acești actori să participe activ la implementarea măsurilor care cresc accesul la educația privind schimbările climatice și mediul. Inițiativele bune trebuie extinse la nivel național, astfel încât toți elevii să beneficieze de acest tip de educație, indiferent de mediul din care provin sau de școala unde învață.
Am deplină încredere că Guvernul va aborda cu toată deschiderea și responsabilitatea realizarea acestui obiectiv național prioritar, în strâns parteneriat cu mediul asociativ, cu cel privat, dar și cu reprezentanții tinerilor, care ne-au demonstrat în ultimii ani că sunt în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice.
Îmi doresc în etapa următoare să amplificăm și la nivel internațional cooperarea în materie de educație privind aceste teme.
Sunt convins că România va găsi mulți parteneri, pentru că niciun stat nu este ocolit de efectele degradării mediului și ale schimbărilor climatice, iar educația este un instrument important în contracararea acestora.
Vă invit, așadar, să lucrăm împreună pentru o Românie educată, sănătoasă și sustenabilă.
Vă mulțumesc și vă doresc în continuare discuții cât mai interesante!, a declarat Klaus Iohannis.
Foto: presidency.ro
