Mihai Viteazul, domnitor al Țării Românești și apoi al Moldovei, a fost asasinat în noaptea de 9/19 august 1601. Evenimentul a avut loc în pădurea Călugăreni, lângă Câmpia Turzii, în timp ce Mihai Viteazul se întorcea de la Alba Iulia către Țara Românească. Asasinarea sa este învăluită în mister, iar identitatea exactă a ucigașilor nu este cunoscută cu certitudine.
Există mai multe teorii cu privire la cine l-a ucis pe Mihai Viteazul. Una dintre ele sugerează că ar fi fost implicați boieri rivali, poate chiar din propriul său înconjur. Alte teorii susțin că ar fi fost implicați agenți ai puterilor străine, precum Imperiul Otoman sau Habsburgii, care aveau interes în destabilizarea Țării Românești și Moldovei. Însă, nu există dovezi clare care să confirme una dintre aceste teorii.
Este important să menționăm că evenimentele din acea perioadă au fost adesea complexe și tumultuoase, iar informațiile disponibile pot avea caracter incert sau contradictoriu. Astfel, moartea lui Mihai Viteazul rămâne unul dintre misterele istoriei românești.
Cine l-a asasinat pe Mihai Viteazul?
În vara anului 1601, după o victorie strălucitoare la Guruslău, alianța dintre armatele comandate de Mihai Viteazul și generalul austriac Giorgio Basta s-a dovedit fragilă și s-a prăbușit într-un final tragic lângă Turda, unde avea să-și găsească sfârșitul voievodul român la 9 august 1601.
Rapoartele și scrisorile trimise din Transilvania dezvăluie o poveste tensionată, plină de intrigi și bănuieli reciproce. Se spune că Basta l-ar fi chemat pe Mihai la sfat pentru a-l chestiona cu privire la zvonurile legate de intențiile acestuia față de Transilvania și legăturile sale cu transilvănenii. Suspiciuni cu privire la dorința voievodului muntean de a-și extinde influența în regiune erau tot mai evidente.
Refuzul categoric al lui Mihai de a se prezenta la sfat a declanșat o serie de evenimente nefericite în dimineața fatidică. Generalul Basta, încercând să-l aducă cu forța, a trimis steaguri către tabăra lui Mihai, iar descrierile confirmă hotărârea neclintită a voievodului de a se apăra. Cu o sabie în mână, Mihai a încercat să respingă forțele străine trimise împotriva sa.
Sursele istorice sunt împărțite în ceea ce privește modul exact al morții domnitorului român. Un raport menționează o lovitură de halebardă în inimă, în timp ce un soldat german i-a tăiat capul. Totuși, enigma înconjoară locul unde au fost îngropați cei din suita domnitorului care au căzut în luptă. Cadavrele consilierilor lui Mihai, capturați și executați de Basta, își găsesc de asemenea sfârșitul într-o necunoscută groapă comună, fapt ce nu a fost niciodată elucidat sau descoperit.
O altă necunoscută a evenimentelor din acea perioadă este dispunerea trupelor lui Mihai Viteazul. Cu toate că o parte din armată era formată din mercenari străini și că unele trupe erau dislocate în diverse regiuni, este paradoxal că voievodul nu avea trupe românești alături în momentul crucial. În căutarea răspunsurilor, studiind documentele istorice, misterul persistă.
Tragedia de la Turda rămâne una dintre cele mai enigmatice și dramatice capitole din istoria României, iar secretele ce înconjoară moartea lui Mihai Viteazul continuă să alimenteze discuții și speculații.
Cu ce s-a făcut remarcat domnitorul român?
Mihai Viteazul s-a remarcat prin faptul că a fost primul domnitor care a reușit să unească cele trei principate românești – Țara Românească, Moldova și Transilvania – sub o singură domnie, pentru o perioadă scurtă, între 1599 și 1600. Această realizare efemeră i-a adus lui Mihai Viteazul titlul de „Domnitor al întregii Țări”, marcând un moment semnificativ în istoria românească.
Principalele realizări și evenimente notabile legate de Mihai Viteazul includ:
- Unirea Principatelor: Mihai Viteazul a reușit să unifice cele trei principate românești – Țara Românească, Moldova și Transilvania – în timpul domniei sale scurte.
- Lupta împotriva otomanilor: Mihai Viteazul a avut o serie de confruntări cu Imperiul Otoman. Una dintre cele mai notabile a fost Bătălia de la Călugăreni (1595), în care el a obținut o victorie semnificativă împotriva forțelor otomane.
- Relațiile cu habsburgii: Mihai Viteazul a căutat sprijin și alianțe în lupta împotriva otomanilor, inclusiv cu împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman. Cu toate acestea, relațiile sale cu habsburgii au fost complexe și au avut și momente tensionate.
- Activități interne: Mihai Viteazul a avut și preocupări interne, încercând să reformeze administrația și să consolideze puterea centrală în țările sub stăpânirea sa.
Moartea sa tragică în 1601 a pus capăt domniei sale unite și a marcat începutul unor perioade de instabilitate politică în regiune. Chiar dacă Unirea nu a fost de lungă durată, Mihai Viteazul rămâne o figură importantă în istoria românească pentru încercarea sa de a consolida și uni principatele într-un singur stat.
Foto: wikipedia.org
