Populația evreiască din România a cunoscut fluctuații semnificative de-a lungul secolelor, iar în prezent se estimează că numărul lor este în jurul a câtorva mii, mai exact aproximativ 4.000 de persoane la sfârșitul anului 2023. După cel de-al Doilea Război Mondial și Holocaustul din România, care a cauzat pierderea a peste 300.000 de vieți evreiești, mulți au emigrat în Israel și în alte țări, iar comunitatea din țara noastră s-a micșorat semnificativ.
În prezent, cea mai mare comunitate evreiască din România se găsește în București, dar există și alte comunități mai mici în orașe precum Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Aceștia au continuat să contribuie la viața culturală, socială și economică a țării, și comunitățile evreiești din România se implică în diverse activități religioase, culturale și caritabile.
Istoria evreilor în România
Istoria acestui gen etnic în România este una bogată și complexă, întinzându-se pe parcursul mai multor secole și îmbinând tradiții, culturi și evenimente care au influențat dezvoltarea comunității evreiești în această țară.
Originea prezenței evreiești în spațiul care astăzi constituie România poate fi urmărită încă din antichitate. Ei au fost prezentați în regiune încă din timpul Imperiului Roman, și această prezență a fost continuă și variată de-a lungul istoriei. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (secolul al XV-lea), evreii au fost primiți și protejați în Moldova, iar în 1570, domnul Țării Românești, Alexandru Lăpușneanu, a emis un decret care le acorda drepturi și privilegii.
Cum arată, în interior, mormântul lui Iisus Hristos?
Odată cu declinul Imperiului Otoman și cu dezvoltarea Imperiului Habsburgic și a Imperiului Rus, aceștia s-au stabilit în diferite regiuni ale teritoriului care astăzi face parte din România. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, odată cu emanciparea și modernizarea, comunitățile evreiești au devenit tot mai numeroase și mai influente în viața socială, culturală și economică a țării.
Cu toate acestea, istoria acestui gen etnic în țara noastră nu a fost lipsită de dificultăți și persecuții. În perioada interbelică, existau tendințe antisemite în societatea românească, iar acest sentiment a fost exploatat în mod politic de mișcări naționaliste și autorități. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, regimul Antonescu a adoptat politici antisemite dure, care au dus la deportarea și uciderea a sute de mii de evrei în lagărele de concentrare.
Holocaustul din România a fost una dintre cele mai întunecate perioade din istoria lor în această țară, cu consecințe devastatoare asupra comunității. Cu toate acestea, mulți oameni au supraviețuit și s-au implicat în reconstrucția țării după război.
După conflict, comunitatea evreiască din România s-a confruntat cu noi provocări, dar a continuat să contribuie la diversitatea și bogăția culturală a țării. Mulți au emigrat în Israel și în alte țări, iar comunitatea din România s-a micșorat semnificativ. Cu toate acestea, oamenii au continuat să fie parte integrantă a istoriei și identității României, contribuind la viața culturală, socială și economică a țării.
Câți evrei sunt în lume?
În Israel marea majoritate a evreilor vorbesc limba ebraică modernă. În lume, după unele estimări în anul 2019 numărul evreilor în lume este estimat la 14,8 milioane din care 6,7 milioane sunt israelieni, circa 5,7 milioane locuiesc în Statele Unite ale Americii, circa 450,000 în Franța, circa 392,000 în Canada, 292,000 în Regatul Unit, 180,000 în Argentina, 165,000 în Federația Rusă, în Australia – 112,000, în Germania 108,000, în Brazilia 85,000.
Comunități însemnate mai există în Italia, Belgia, Olanda, Ucraina, Belarus, Ungaria, Mexic și Chile. În Elveția trăiesc 19,000, în Uruguay 16,000, în Suedia 15,000 în Spania 12,000, iar în țările islamice locuiesc circa 27,000 evrei, din care 15,000 în Turcia, 9,000 în Iran, 2,000 în Maroc și 1,000 în Tunisia. În România la recensământul din 2011 au fost înregistrați 3500 evrei, potrivit Wikipedia.
De ce sunt considerați bogați?
Percepția că aceștia ar fi în mod inerent bogați este un stereotip care are rădăcini adânci în istorie și care a fost alimentat de diverși factori socio-economici și culturali de-a lungul timpului. Este important să subliniem că generalizarea că toți ar fi bogați este incorectă și discriminatorie. Această idee este falsă și nu reflectă diversitatea și complexitatea comunității evreiești.
Există mai multe motive pentru care acest stereotip a luat amploare:
Succesul economic în istorie: În anumite perioade și locuri, aceștia au avut un succes economic notabil, datorită educației, abilităților antreprenoriale și rezilienței lor. În multe țări, ei au fost implicați în comerț, domeniul bancar și alte activități economice, ceea ce a creat o impresie de prosperitate în rândul anumitor comunități.
Concentrarea în anumite domenii: În unele țări sau regiuni, ei s-au concentrat în anumite domenii sau industrii, cum ar fi finanțele, comerțul, medicina sau divertismentul. Această concentrare poate duce la o percepție că ar fi predominant bogați, deși nu este cazul pentru toată comunitatea.
Educația și valoarea învățării: În cultura lor, educația și învățarea sunt adesea valorificate și încurajate. Prin urmare, mulți au investit în educație și au avut succes în domenii care necesită o formare și o pregătire extinse, ceea ce poate contribui la o mai mare stabilitate financiară.
Imaginile în mass-media și stereotipurile culturale: Stereotipurile și prejudecățile au fost perpetuate de-a lungul timpului prin intermediul mass-mediei, literaturii, televiziunii și altor forme de cultură populară. Aceștia au fost uneori reprezentați în mod exagerat ca fiind bogați sau ca fiind implicați în conspirații pentru controlul financiar.
Este important să ne amintim că există o mare varietate de oameni, cu diferite niveluri de venituri, resurse și statut social. Stereotipurile care îi consideră pe toți bogați sunt injuste și inexacte, iar recunoașterea diversității și complexității comunității este esențială pentru combaterea prejudecăților și discriminării.
Foto: Pexels.com
