Ce s-a întâmplat cu Iisus Hristos în cele trei zile până când a Înviat?

Potrivit Noului Testament din Biblie, Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce și a murit, după care a fost îngropat într-un mormânt nou, săpat în stânca de la marginea Ierusalimului. După trei zile, Iisus a înviat din morți și s-a arătat apostolilor săi și altor persoane timp de patruzeci de zile înainte de a se înălța la cer.

În perioada de la moartea sa până la înviere, Iisus a fost în lumea de dincolo, potrivit credinței creștine. Evanghelia după Luca relatează că Iisus a mers acolo să îl confrunte pe Diavol și să elibereze sufletele oamenilor drepți care au murit înainte de venirea sa pe pământ. Această perioadă este cunoscută ca fiind „Coborârea la Iad” sau „Descenderea în Iad”.

Este important să menționăm că aceste evenimente sunt considerate a fi parte din dogma creștină și nu există dovezi istorice sau științifice care să le confirme sau să le infirme.

Iisus Hristos a fost condamnat și executat prin răstignire de către autoritățile romane în Iudeea, în urma acuzațiilor de blasfemie și rebeliune politică.

Potrivit Noului Testament din Biblie, autoritățile evreiești l-au acuzat pe Iisus de blasfemie pentru că se pretindea a fi fiul lui Dumnezeu și pentru că a pretins că poate ierta păcatele oamenilor. Aceasta a fost o acuzație gravă în Iudaism, care a fost considerată o insultă adusă lui Dumnezeu.

Cu toate acestea, autoritățile romane au fost implicate în execuția lui Iisus din cauza acuzației de rebeliune politică. Evanghelia după Ioan relatează că Pilat, guvernatorul roman al Iudeei, a fost de acord să îl execute pe Iisus deoarece a fost presat de mulțimea evreiască care a cerut sângele lui Iisus, dar și deoarece a văzut în Iisus o amenințare la adresa autorității romane.

Este important să menționăm că evenimentele legate de condamnarea și execuția lui Iisus Hristos sunt subiectul multor dezbateri și interpretări în rândul teologilor și cercetătorilor, iar detalii precise despre aceste evenimente sunt limitate de lipsa de surse istorice contemporane.

Înainte de Paști, Pilat a cerut mulțimii să aleagă pe cine dorește să elibereze din închisoare: pe Iisus Hristos sau pe Baraba, un bărbat acuzat de rebeliune și omor. Pilat a făcut acest lucru pentru a încerca să-și îndeplinească obligațiile față de tradiția Paștelui evreiesc, care prevedea eliberarea unui prizonier.

Mulțimea a fost îndemnată de preoții evrei să aleagă eliberarea lui Baraba, nu a lui Iisus. Evanghelia după Matei relatează că preoții și bătrânii au îndemnat mulțimea să aleagă eliberarea lui Baraba, în timp ce îl prezentau pe Iisus ca pe un răufăcător. Evanghelia după Ioan adaugă că Pilat a încercat să-l elibereze pe Iisus, dar mulțimea a strigat că acesta trebuie să fie răstignit.

Motivațiile exacte ale mulțimii care a cerut ca Iisus să fie condamnat și răstignit în timp ce a cerut eliberarea lui Baraba rămân subiect de dezbatere și interpretare. Unii cercetători sugerează că preoții și liderii evrei au influențat mulțimea, prezentându-l pe Iisus ca pe un răufăcător periculos și Baraba ca un om care luptă împotriva opresiunii romane.

Alții sugerează că mulțimea a fost influențată de presiunea grupului și de o dorință de a păstra pacea cu autoritățile romane. Este important să menționăm că evenimentele legate de condamnarea și execuția lui Iisus Hristos sunt subiectul multor dezbateri și interpretări în rândul teologilor și cercetătorilor, iar detalii precise despre aceste evenimente sunt limitate de lipsa de surse istorice contemporane.

Ce semnifică Iisus Hristos pentru creștini?

Iisus Hristos are o semnificație fundamentală și profundă pentru creștini, reprezentând nucleul credinței creștine. Iată câteva dintre aspectele semnificative ale lui Iisus Hristos pentru creștini:

Mântuitorul și Răscumpărătorul: Creștinii cred că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu care a venit pe pământ pentru a mântui omenirea de păcatele sale. Prin jertfa Sa pe cruce, Iisus a adus răscumpărarea și reconcilierea dintre Dumnezeu și oameni.

Învățăturile morale: Învățăturile lui Iisus, așa cum sunt consemnate în Evanghelii, au un impact semnificativ asupra moralității și eticii creștine. Cuvintele Sale despre iubire, iertare, smerenie și milă au format baza pentru codul etic creștin.

Modelul de viață: Iisus Hristos este privit ca un model de viață pentru creștini. Credincioșii caută să urmeze exemplul Său, căutând să manifeste iubire, bunătate și smerenie în viața lor de zi cu zi.

Învierea și Viața veșnică: Învierea lui Iisus Hristos este un element esențial al credinței creștine. Creștinii cred că învingerea morții de către Iisus deschide calea pentru viața veșnică, iar cei care cred în El vor avea parte de această viață în comuniune cu Dumnezeu.

Mijloc de reconciliere: Iisus Hristos este văzut ca Mijlocitorul între oameni și Dumnezeu. Jertfa Sa pe cruce servește ca mijloc de reconciliere, restabilind relația ruptă de păcat între oameni și Dumnezeu.

Istoricul mântuirii: Viața, moartea și învierea lui Iisus Hristos sunt considerate evenimente centrale în istoria mântuirii. Ele reprezintă un act divin de iubire și har, prin care oamenii au oportunitatea de a primi mântuirea.

Promisiunea Duhului Sfânt: Iisus a promis trimiterea Duhului Sfânt către ucenicii Săi, care să îi călăuzească și să îi învețe după plecarea Sa. Duhul Sfânt este văzut ca prezent și activ în viața credincioșilor creștini.

Sensul crucificării: Jertfa lui Iisus pe cruce este interpretată ca un act suprem de iubire și răbdare. Credincioșii văd această jertfă ca mijlocul prin care au fost răscumpărați și eliberați de consecințele păcatului.

Chemarea la iubire și slujire: Învățăturile lui Iisus includ chemarea la iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele, precum și slujirea celorlalți. Aceste principii stau la baza angajamentului creștinilor în slujirea celor în nevoie.

Sursa de speranță și mângâiere: În momente de suferință, pierdere sau dificultate, credincioșii se întorc la credința lor în Iisus Hristos pentru găsirea speranței, mângâierii și forței de a depăși încercările vieții.

Iisus Hristos reprezintă, astfel, figura centrală și fundamentul credinței creștine, având o influență profundă asupra spiritualității și vieții creștinilor.