Crăciunul este o sărbătoare creștină care marchează nașterea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, considerat Mântuitorul lumii. Este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, celebrată pe 25 decembrie de majoritatea confesiunilor creștine (catolici, protestanți și ortodocșii care urmează calendarul gregorian) și pe 7 ianuarie de bisericile ortodoxe care urmează calendarul iulian.
Semnificația religioasă a Crăciunului
- Nașterea lui Iisus Hristos: În Evangheliile din Noul Testament, se povestește despre nașterea lui Iisus în Betleem, într-o iesle, deoarece nu a fost loc pentru Maria și Iosif în casa de oaspeți. Îngerii au vestit nașterea păstorilor, iar magii de la Răsărit au adus daruri: aur, tămâie și smirnă.
- Mesajul spiritual: Crăciunul simbolizează iubirea, pacea, speranța și mântuirea. Este un prilej de reflecție asupra valorilor creștine și de mulțumire pentru darul vieții.
Semnificația culturală
În afara dimensiunii religioase, Crăciunul este și o sărbătoare a familiei, a generozității și a bucuriei. Printre tradițiile asociate se numără:
- Colindele: Cântece tradiționale care vestesc nașterea Domnului.
- Bradul: Împodobirea bradului simbolizează viața eternă și bucuria.
- Moș Crăciun: O figură simbolică asociată cu dăruirea de cadouri copiilor.
- Masa festivă: Oferirea de bucate speciale, alături de familie și prieteni.
Astfel, Crăciunul reunește dimensiunea religioasă și tradițiile populare, devenind o sărbătoare universală a bucuriei și speranței.
Cât timp a stat Iisus Hristos răstignit pe cruce?
S-a născut sau nu Iisus Hristos de Crăciun?
Crăciunul, una dintre cele mai îndrăgite sărbători din an, este mai mult decât o celebrare religioasă. Este un moment al familiei, al generozității și al tradițiilor, care a evoluat de-a lungul secolelor, îmbinând istoria, credințele și obiceiurile populare.
Această zi celebrează nașterea lui Iisus Hristos, un eveniment fundamental al creștinismului. Cu toate acestea, data de 25 decembrie nu a fost stabilită inițial ca zi a nașterii lui Hristos. Primii creștini considerau că nașterea a avut loc în luna septembrie, odată cu Ros Hashana, o sărbătoare iudaică.
În anul 264, data de 25 decembrie a coincis cu Saturnaliile, o sărbătoare romană dedicată zeului Saturn, iar împăratul Aurelian a proclamat această zi drept „Natalis Solis Invicti” – Festivalul Nașterii Soarelui Invincibil. Abia în anul 320, papa Iuliu I a declarat oficial data de 25 decembrie ca ziua nașterii lui Iisus, iar în anul 325, împăratul Constantin cel Mare a instituit Crăciunul ca sărbătoare creștină.
Timp de mai bine de un mileniu, Crăciunul a fost și ziua Anului Nou în multe regiuni ale lumii. În Franța, această tradiție a durat până în anul 1564, iar în Țările Române până la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Crăciunul în tradiția populară
În cultura românească, Crăciunul este înconjurat de legende și povești. Una dintre cele mai cunoscute vorbește despre Maria și Iosif, care, în căutarea unui adăpost pentru nașterea lui Iisus, ajung la casa bătrânilor Crăciun și Crăciunoaia. Refuzată inițial de Crăciun, Maria primește ajutor de la Crăciunoaia, care o asistă la naștere. Drept răsplată, aceasta primește binecuvântarea Fecioarei Maria, iar mâinile ei, tăiate de Crăciun din furie, cresc la loc.
Colindatul este una dintre cele mai îndrăgite tradiții, păstrată cu sfințenie în satele românești. Cântecele colindătorilor poartă mesajul nașterii Mântuitorului și aduc binecuvântare asupra caselor. În trecut, colindele au fost interzise în anumite perioade, cum ar fi în secolul al XVII-lea, când Oliver Cromwell a considerat că muzica este nepotrivită pentru o zi solemnă.
Cântecul „Silent Night, Holy Night” are o poveste emoționantă. Scris de Joseph Mohr în 1818, a fost interpretat pentru prima dată într-o biserică din Austria, acompaniat de chitară, după ce orga s-a defectat chiar înainte de slujba de Crăciun. Astăzi, acest colind este cântat în peste 180 de limbi.
Unde a avut loc Înălțarea lui Iisus Hristos?
În această zi, românii respectă numeroase tradiții care reflectă legătura dintre sacru și viața cotidiană.
Colindatul cu grâu și porumb. În unele sate, cel mai în vârstă membru al familiei aruncă boabe de grâu și porumb înaintea colindătorilor, considerând că acestea aduc belșug.
Masa întinsă toată noaptea. Oamenii cred că aceasta atrage bunăstarea și norocul.
Obiceiuri de fertilitate. Boabele folosite la colind sunt amestecate cu sămânța pentru anul următor, pentru o recoltă bogată.
Semnificația bradului
Bradul împodobit, simbol al vieții și al speranței, are o istorie fascinantă. În secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulară a bradului pentru a ilustra Sfânta Treime. În secolul al XVI-lea, brazii au început să fie decorați cu mere roșii, simbolizând păcatul originar, iar mai târziu cu hârtie colorată, dulciuri și lumânări. În mod surprinzător, în secolul al XII-lea, oamenii obișnuiau să atârne brazii cu vârful în jos, ca semn al creștinătății.
De ce s-a botezat Iisus Hristos deși era fără de păcat?
În prezent, Crăciunul este o sărbătoare care aduce împreună oameni din întreaga lume, indiferent de credință sau tradiție. Este o celebrare a iubirii, a familiei și a generozității. Prin poveștile, cântecele și tradițiile sale, Crăciunul continuă să inspire milioane de oameni și să aducă lumină în inimile lor.