Ziua Națională a României este sărbătorită în data de 1 Decembrie pentru că în această zi, în anul 1918, a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, eveniment care a marcat un moment crucial în istoria României moderne.
La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, reprezentanții românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au adoptat o rezoluție prin care se proclama unirea acestor provincii cu Regatul României, formând astfel statul național unitar cunoscut sub numele de România Mare.
Unirea de la 1 Decembrie 1918 a adus împreună mai multe regiuni istorice locuite în principal de români, care fuseseră sub dominația străină în perioada anterioară. Acest eveniment a fost un pas semnificativ în procesul de consolidare a statului român modern.
Ziua de 1 Decembrie a devenit astfel simbolul unității naționale a românilor și este sărbătorită în întreaga țară ca Ziua Națională a României. Este o zi în care se desfășoară numeroase evenimente și manifestări pentru a marca importanța momentului istoric și pentru a celebra identitatea și unitatea națională a poporului român.
Când era Ziua Națională a României în perioada comunismului?
În perioada comunistă din România, care a început după cel de-al Doilea Război Mondial și a durat până în 1989, Ziua Națională a fost mutată de la 1 Decembrie la 23 August. Aceasta se datora faptului că în 1944, în timpul războiului, în ziua de 23 august, armata română a trecut de partea Aliaților, ceea ce a marcat sfârșitul colaborării cu Puterile Axei (Germania Nazistă și aliații săi).
În această zi, guvernul comunist a organizat parada militară de la București pentru a sărbători trecerea României de partea Aliaților și pentru a consolida regimul comunist instalat în țară. Totuși, după Revoluția din decembrie 1989 și căderea regimului comunist, Ziua Națională a fost readusă la data de 1 Decembrie, pentru a marca Unirea de la Alba Iulia din 1918 și pentru a reflecta mai bine aspirațiile și valorile naționale ale poporului român.
Ce semnifică ziua de 1 decembrie pentru români?
Ziua de 1 Decembrie are o semnificație profundă pentru români și marchează un moment esențial din istoria țării. Semnificația principală a acestei zile este legată de Unirea de la Alba Iulia, care a avut loc în 1918. Iată câteva aspecte importante:
Unirea de la Alba Iulia (1918): La 1 Decembrie 1918, reprezentanții românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde au adoptat o rezoluție prin care au proclamat unirea acestor provincii cu Regatul României, formând astfel România Mare. Acest act a fost o reacție la schimbările geopolitice din timpul Primului Război Mondial și la prăbușirea Imperiilor Centrale, care au permis românilor să-și exprime dorința de unitate națională.
Nașterea statului național unitar: Unirea de la Alba Iulia a condus la formarea unui stat național unitar, în care regiuni istorice locuite majoritar de români au fost aduse sub aceeași autoritate. A fost un moment de consolidare a identității naționale și a aspirațiilor de autodeterminare.
Simbolul unității naționale: Ziua de 1 Decembrie este considerată simbolul unității naționale a românilor. Ea reprezintă solidaritatea și dorința de a fi un popor unit într-un stat suveran.
Respect pentru valorile naționale: Ziua Națională evidențiază valorile naționale ale României, precum libertatea, democrația, drepturile omului și respectul pentru diversitatea culturală.
Ziua 1 Decembrie este sărbătorită în întreaga țară prin ceremonii, parade, evenimente culturale și manifestări care aduc omagiu istoriei și contribuției la formarea statului național român. Este o zi în care românii celebrează identitatea lor națională și reflectă asupra parcursului istoric al țării.
Cine a înfăptuit Unirea de la 1 Decembrie 1918?
Unirea de la 1 Decembrie 1918 a fost un eveniment istoric semnificativ în care provinciile istorice românești Transilvania, Basarabia și Bucovina au fost unite cu Regatul României, formând un stat național unitar. Principalul actor al acestei Uniri a fost populația românească din aceste provincii, împreună cu liderii politici și reprezentanții societății civile care au susținut această mișcare.
Un rol esențial în realizarea Unirii l-a avut Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a avut loc pe 1 Decembrie 1918. La această adunare au participat delegați și reprezentanți ai românilor din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Satu Mare, iar majoritatea acestora au votat în favoarea unirii acestor teritorii cu Regatul României.
Președinții Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia au fost Ion Mihalache și Vasile Goldiș, iar liderii notabili ai evenimentului au inclus pe personalități precum Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Băsești, și Alexandru Vaida-Voevod. Aceștia și mulți alții au jucat un rol important în mobilizarea și organizarea populației pentru a susține Unirea.
Prin Declarația de la Alba Iulia, adoptată în cadrul acestei adunări, s-a proclamat unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României. În urma acestui eveniment, s-a creat un stat național unitar care a inclus aproximativ 73% din populația românească aflată sub dominație străină la acea vreme.
Este important să menționăm că Unirea de la 1 Decembrie 1918 a fost, în primul rând, expresia voinței populației locale de a se uni cu România și a fost facilitată și de contextul internațional al sfârșitului Primului Război Mondial, care a permis reconfigurarea teritorială a Europei Centrale și de Est.
Foto: iscodescu.ro
